Ghiocelul

Astăzi prin curte am întâlnit
Doi ghiocei, brusc m-am înveselit
In adierea vântului se legănau
Și câteodată parcă tremurau.

Minune mică, apărută întâmplător
De tine și de primăvară îmi este dor
Tu o vestești, ne spui că vine
Iar noi te rupem ca sa te mai vedem câteva zile ..

Și cum minunile apar deodată
Azi am aflat că este specie protejată
Dar din păcate doar de o lege ce nu se aplică
Cine sa păzească o floare atât de mică?

Te rog deci, când îl mai vezi, nu-l rupe sau strivi
Lasă-l să dăruiască oamenilor bucurii
E modul prin care natura ne învață
Că poți fi și puternic și gingaș în viață.

Adi 3PAS

Lasă un comentariu

Proiectează un site ca acesta, cu WordPress.com
Începe