Am avut de lucru cu niște fiare…metal mai exact nu animale iar datorită faptului că vopsitul este migălos și îți mănâncă atenție și timp, m-am gândit să meditez asupra a ceea ce fac. Am observat că un metal care nu este tratat în nici un fel, cum da de apă, apare rugină. Am spus cumva tratat? Uite prima asemănare cu omul…și metalul se tratează preventiv sau nu.
Să revenim la rugină, toată lumea știe că este un fel de boală a metalelor feroase. Care se poate trata în diverse moduri dar cel mai simplu metalul se tratează preventiv prin grund, vopsea sau acoperire galvanică. Cu toate acestea, care se fac din frică de a nu apărea rugină, s-a dus vestea că rugina este rea, este o boală a fierului, care cu cât este lăsată, cu atât este mai distrugătoare. La fel că la om, dacă ai grijă ce mănânci, cum gândești, faci puțină mișcare practic aplici un mod de viață preventiv, precum grundul pentru fiare. Rugină proaspăt apărută, este că un prim simptom al unei boli, se îndepărtează ușor fără să lase urme vizibile. Dacă nu se protejează elementul de fier, rugină devine precum cancerul, erodează și strică aspectul aducând metalul în stare inutilizabilă.
Am constatat că vopseaua aleasă este foarte apropiată de culoarea naturală a fierului, acest aspect sporind puțin dificultatea vopsitului, necesitand atenție sporită. Atunci am realizat că rugină este bună . Dacă rămân porțiuni nevopsite, la prima ploaie rugină își va face apariția indicându-mi aceste porțiuni. Deci în această situație, rugină îmi este folositoare, precum un maestru care îți arată calea atunci când te abați de la ea. Sincer, în cazul de față îmi doresc să fiu un discipol atât de bun încât maestrul să nu aibă ce să îmi mai arate 😊 . Și ar mai fi un lucru de spus în această paralelă fier-om. Am constatat că fierul natural are o minimă protecție împotriva ruginii. Nu te poți baza pe ea, nu este rezistență mult timp , dar dacă metalul în cauza este prelucrat, această însemnând polizare, tăiere și sudare, acele locuri devin mai vulnerabile iar rugină va atacă în primul rând acele locuri, așa cum organismul uman este afectat de lovituri, zgârieturi sau răni deschise mai mult decât în mod normal.
Concluzia la care am ajuns conform acestei analize este că nimic nu este în totalitate rău. Orice vine în viață noastră așteaptă să îi dăm o interpretare, un rol. Orice întâmplare sau eveniment conține aspecte bune și mai puțin bune iar starea fericirii noastre depinde de capacitatea de a observa părțile bune ale oricărei situații. Sper că rugina mea să te ajute să privești dincolo de aparențe, să te detașezi de evenimente în așa fel încât în poziție de observator să sesizezi evenimentul în totalitate așa cum se prezintă el.
În încheiere, mi-am adus aminte o glumă din copilărie în concordanță cu tema. Știi de ce se aude “ronț-ronț” când când treci pe lângă o mașină foarte veche? O roade rugina! Reflectează asupra celor de mai sus și dacă ți-a plăcut povestește-mi într-un comentariu. Mă interesează părerea ta.
Adi 3PAS

Este perfect sa filozofezi atunci cand practici astfel de activitati… tehnice! Iar rugina a fost un pretext minunat.
Recunosc ca imi place culoarea ei! 🙂 Nu stiu daca oamenii au ajuns sa inteleaga ideea ca orice ni se intampla ingemaneaza si bune si rele. Raul se vede mai rapid. Binele apare ceva mai incolo si poate nici macar nu se face conexiunea intre evenimente. Aparentele sunt cam inselatoare si spiritul de observatie ar trebui sa ni-l cultivam cu simt de raspundere.
Numai bine, Adi! Si… spor la treaba!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Un weekend minunat și inspirat draga Suzana 🤗
ApreciazăApreciază