RAMON

Salutare,

Aceasta se vrea o scurtă recenzie a filmului din titlu, deși nu fac așa ceva decât când îmi place foarte mult. L-am vizionat weekend-ul trecut, la aproximativ 1 lună de la lansare. Din descriere și cum se mai zvonea în piață, filmul este o comedie, unde râzi de mori. Ei bine, nu a fost chiar așa, aș putea spune că am și plâns de emoție la un moment dat.

Am toată aprecierea pentru Pavel Bartoș pentru care acest film este un proiect de suflet, unde și-a asumat rolul de producător dar în același timp și de actor principal, unde a avut o interpretare impecabilă.

Filmul în sine se adresează tuturor categoriilor de vârstă, nu conține nimic vulgar nici că limbaj nici că scene, dar dacă ești genul care încă râzi copios la filme de genul “Stan și Bran” sau te amuză încă fostele reclame cu Dorel, da poți spune că este o comedie reușită.

Dar personajul, că să întregească imaginea unui lucru început cu stângul de la început, din fașă cum se mai spune, deși este bărbat, în buletin se numește Ramona, și lui îi place să spună că a-ul este mut.

Filmul se derulează avându-l pe Ramon că personaj principal, un tânăr crescut și educat la țară și care vine pentru prima oară în Bucureșți și de aici o întreagă serie de întâmplări, așa zis comice, datorate faptului că s-a trezit expus la tot soiul de factori necunoscuți.

Ceea ce am apreciat aici este că el nu și-a pierdut naturalețea și naivitatea, chiar și bunul simț de care unii au încercat să profite, lucru întâlnit frecvent în zilele noastre, chiar a reușit să iasă onorabil din toate situațiile, cu aceeași naturalețe și voie bună ca la început.

Un alt aspect care mi-a plăcut foarte mult, sinceritatea cu care a fost reflectată societatea zilelor noastre, cu personaje cu diverse obiceiuri și apucături, și care manifestă o grotească lipsă de empatie față de el, considerându-l un ciudat.

Finalul a fost emoționant și fericit, ușor previzibil dar care te lasă cu un zâmbet de satisfacție și admirație la final, dovada fiind faptul că public aceste rânduri, chiar și o săptămână mai târziu, dar ceva nu îmi dădea pace dacă nu o făceam. Așa că, dacă ți-a plăcut și ție, distribuie, poate ajunge și la Pavel, aș fi onorat să afle ce impact puternic a avut proiectul său asupra mea.

Adi 3PAS