3 PAS(I) CĂTRE CEILALȚI

O floare

Un amestec de culori și forme
Ce nu se încadrează-n norme
Pe-al sufletului prag îl trec tiptil
Lasand ca urmă, o amintire..suvenir.
Si chiar de e plantată cu mânuța ta
Sau șade în gradina altuia
Nu-ți apartine, nu-i a ta
Este un dar divin
Ea creste mare
Jucându-se cu razele de soare
Și oferindu-ne spectacole discrete
Pentru un ochi ce știe a observa
Din când in când a fotografia.

Adi 3PAS

HOȚII DE TIMP

Am observat în ultimul timp niște persoane care fură din timpul meu sau al altora. Și cum am spus, este vorba de persoane, nu de obiceiuri care ne fac să ne pierdem timpul. Așa cum sunt vampirii energetici, hoți de energie, aceștia sunt hoți de timp. Eu i-am împărțit în câteva categorii, cu care poți fi de acord sau nu, te poți încadra lejer în ele sau nu. În oricare dintre variante, cel mai important este să nu te superi deoarece nu este decât un gând, un punct de vedere personal, fără intenții răutăcioase sau de altă natură.

Prima categorie.

O duc pe Maria la școală, unde în apropierea școlii, unde nu încurc pe nimeni parchez mașina. Apoi coborâm liniștiți și mergem către școală. Pe străduța îngustă care trece prin fața intrării în curtea școlii observ hoții de timp din această prima categorie. Sunt părinți care nu își mai conduc copiii până la intrarea în școală ci opresc mașina în față porții, pe mijloc, ca să coboare copiii din mașină. În tot acest timp, nu contează cât e, strada este blocată fără motiv. Practic timpul economisit de el pentru că nu a parcat mașina undeva și să fi mers un pic pe jos, este de fapt timp furat de la cei care așteaptă ca el să plece. Din timpul unor oameni care poate nu au copii de lăsat la școală dar drumul lor trece pe acolo și vor ajunge la destinație un pic mai târziu cu exact timpul furat aici.

A două categorie.

Eram la notariatul din localitatea în care locuiesc, în interes de serviciu. Am parcat mașina în parcarea notariatului și mi-am rezolvat treaba. Când să plec, constat că nu pot deoarece o mașină era parcată în așa fel încât îmi bloca ieșirea. L-am identificat pe proprietarul mașinii și l-am rugat să îmi permită să plec. La care îmi răspunde că mai are un pic de treaba și să îl aștept. Lucru care m-a deranjat, dar într-adevăr a terminat relativ repede. La care tot el cu reproș, probabil iritarea mi se citea pe față, “Cât timp ai pierdut? Două minute! “ Două minute, dar eram cum am spus în localitatea de reședință, în acele două minute eu ajungeam acasă . Am simțit cum acele minute mi-au fost furate.

A treia categorie.

Acei șoferi care în mod intenționat se deplasează pe o bandă liberă, în deplină cunoștință de cauza că acea bandă este “moartă” adică se închide, și apoi ajunși în capăt vor forța intrarea în rând. Aceștia fură timpul tuturor care stau civilizat la rând, rând care ar merge un pic mai repede în lipsa acestor hoți de timp. Aceștia sunt cei mai reprezentativi hoți de timp, sigur aș mai găși câteva exemple dacă aș căuta. De ce la volan, adică cu mașina? Deoarece în trafic sunt cel mai puțin stăpân pe timpul meu. Dar sunt hoții mei, adică ai timpului meu, cărora le mulțumesc și le dedic aceste gânduri. Fără ei, era un articol mai puțin pe blog 🙂

Ție cine îți fură timpul? Hai povestește-mi într-un comentariu!

Adi 3PAS

Ți-am dăruit

Ți-am dăruit un trandafir,
Cu grijă, mai are câte-un spin
Nu aș dori sa te înțepe
Rană să-ți lase pe al sufletului perete…

Ți-a fost cam teamă să-l păstrezi
Sau pur si simplu te-ai făcut că-l pierzi
Pe-a dorului cărare lungă
Căci în final la inimă vroiam s-ajungă.

Nu vreau nimic in schimb
Doar fericire și un dram de noroc
Caci sufletul frumos știi bine
Vibrează-n preajma ta, zici că ia foc!

Adi 3PAS

Azi….

Azi nu sunt eu, nu sunt nici tu
Suntem doar noi doi
M-am contopit profund în tine
Când voi pleca vom fi iar doi.

Și ne vom căuta chiar și striga
În cântare, poezie, vers
Ne vom raspunde chiar și-atunci
Cand rătăcim prin univers…

Raza ce se oglindește în tine îmi este călăuza
Și uneori joci rol de muza
Inspiri la joc, poveste, poezie
Emoții, gânduri, bucurie

Dar de ce aș pleca dacă e bine,
Plăcerea mai mult nu poate ține?
Rămânem impreuna pentru totdeauna
Nu ne va despărți nici Soarele nici Luna.

Adi 3PAS

SUPREMAȚIA ȚÂNȚARILOR

Într-o perioada de timp pe care nu o putem determina cu exactitate, se ducea o lupta crâncenă între oameni și țânțari. Oamenii etichetaseră țânțarii drept insecte dăunătoare și periculoase și în fiecare vară, când prezența lor se făcea simțită pe pielea tuturor, se pulverizau în aer tot felul de substanțe otrăvitoare încercând să-i elimine pe țânțari, pentru totdeauna de s-ar putea.

Întâmplarea face că nu le ieșea deloc exterminarea țânțarilor așa cum au făcut cu alte specii de viețuitoare care nici măcar nu ne deranjau. Țânțarii la rândul lor deveneau tot mai agresivi și se pare că reușeau să supraviețuiască acestor atacuri și în fiecare vara reveneau cu forțe proaspete și parcă din ce în ce mai rezistenți la atacurile cu insecticide. Numai că într-o zi, țânțarii care din punct de vedere social erau mai bine organizați și mai disciplinați decât mulți dintre noi oamenii, au întrunit un consiliu că să discute despre războiul acesta care se duce an de an. Și au hotărât să schimbe total strategia de lupta deoarece chiar dacă ar fi câștigat cumva războiul, ei AVEAU NEVOIE DE OAMENI CA SĂ TRĂIASCĂ.

Așadar niște țânțari cercetători din Marea Britanie au creat o substanță ce odată introdusă în corpul uman putea prin intermediul neurotransmițătorilor să trimită un mesaj prestabilit, către creierul omului fără că acesta să își dea seama de acest lucru. Și pentru început, ca experiment, mesajul venit parcă de nicăieri era că insecticidele folosite împotriva țânțarilor sunt extrem de nocive pentru om, și pot fi inhalate pe calea aerului sau ingerate odată cu fructele ce se aflau încă în copaci la momentul administrării insecticidelor. Substanță de control era injectată în corpul uman odată cu înțepătura pentru hrană. Această acțiune a avut un succes atât de mare încât oamenii au încetat să mai folosească insecticide și au început să caute metode mai puțin nocive, iar țânțarii bucuroși de această prima victorie au început să pregătească etapa a doua a planului de acțiune.

Aici fac o mică paranteză precizând că țânțarii au observat că populația este în mare parte adormită, hipnotizată parcă, ușor de manipulat prin mass-media și alte căi, și atunci sarcina lor s-a ușurat vizibil deoarece era suficient să injecteze substanță de control unui număr redus de oameni, cei care controlează și iau decizii în numele tuturor. Următorul pas, extrem de important pe care l-au pus la cale țânțarii a fost să își modifice modul de a înțepa în așa fel încât omul să nu se mai simtă atacat, pur și simplu nu va mai simți prezența țânțarilor deși ei se vor hrăni în continuare cu sângele lor. Totodată vor avea grijă că trompa să fie sterilă deoarece nu au nici un interes că oamenii să fie bolnavi. Acest al doilea pas a fost mai greu de implementat deoarece se adresa tuturor țânțarilor. Dar odată făcută, modificarea se transmitea genetic generațiilor următoare, care erau mult mai performante și mai eficiente. Acum după ce au reușit să lase oamenilor impresia că au câștigat războiul și nu s-au mai simțit amenințați ca specie, puteau gândi în liniște strategia de viitor.

Partea interesantă a strategiei lor era că avea că principal obiectiv supraviețuirea în bune condiții a speciei umane ca element important în supraviețuirea țânțarilor. Țânțarii aveau nevoie de oameni sănătoși, cu sângele curat așa că următoarele mesaje strecurate subtil prin metodă mai sus amintită se refereau la îmbunătățirea calității vieți și automat această a avut că efecte “secundare” creșterea duratei de viață a omului și întregii planete, prin faptul că omul a învățat să aibă grijă de el și de cei din jur, de mediul în care trăiește și de celelalte viețuitoare ale planetei, plante sau animale.

Această a fost o pură ficțiune, dar ca orice ficțiune are și un sâmbure de adevăr pe care te rog să-l menționezi într-un comentariu. Sunt sigur că ai prins ideea, ca și în cazul altor povești.

Adi 3PAS

Fluturele și omida

Cioc-cioc..cine-i acolo?
Fluturele. Dar acolo cine este?
Omida
Hai să ne jucăm
Nu pot.. îmi este rușine
Nu înțeleg
Tu zbori iar eu ma târăsc
Am o surpriză pentru tine
Spune
Vrei să stii cum se vede totul de sus?
Daaa, dar cum să fac asta? Numai tu poți
Am o idee…lângă ciupercă este un copac, te urci în el și privești
Uau…dar stii ce ? Durează, cum spuneam ma târăsc
Am răbdare..sunt multe flori pe aici, ma mai joc un pic
Bine..am pornit
Uau, s-a făcut seară, nu mai am timp sa mă întorc
Poți dormi aici, am chemat un licurici
Omidă… Unde ești?
Pe cine cauți? Întrebă un fluturaș grăbit
Prietena mea omida…am lăsat-o aici
Nu stiu eu abia am iesit…ma simt un pic cam amețit
Hai să ne încălzim la soare…știu un loc minunat, o floare
Dar văd acolo o căsuță..în formă de ciupercuță
Stătea omida în ea..
Stai imi pare cunoscut…oare de ce ma simt proaspăt născut?
Pentru ca omida ai fost tu, îi foșni usor copacu’

Ce minunată transformare
Sa devii fluture din târâtoare
Nu crezi ca asta faci iubite om
Atunci cand ai curaj și iti învingi teama
Cu iubire te transformi fără sa-ti dai seama…

Adi 3PAS

Povestea regelui pelican

A fost odată un rege bătrân, bogat care domnea într-un regat îndepărtat de lume, dar frumos că într-o poveste. Și acest rege avea un fiu, singurul lui moștenitor. Și cum era foarte bătrân și bolnav, dorea foarte mult să-și vadă fiul însurat, să se asigure că va fi bine. În acest scop, a organizat un mare bal la palat, în scopul de a cunoaște prințese dornice și care să merite să fie viitoare regine. Și au venit foarte multe, și au încercat să-l încânte pe prinț ba cu bogațîi, ba cu aspectul lor fizic sau cu cât de pricepute sunt în toate cele. Prințul rămase neînduplecat deoarece sufletul lui nu a simțit pentru nici una dintre ele acel mesaj secret al inimii care să-i spună că este cea pe care o așteaptă.Balul a ținut 3 zile și trei nopți fără întrerupere iar în a treia noapte se prezența o frumoasă prințesă necunoscută, pricepută și cu ceva ce făcea să se întoarcă capetele tuturor. Mai puțîn al prințului care rămase în continuare ferm pe poziție, și îi răspunse politicos că nu este ceea ce sufletul sau își dorește. Atunci frumoasă prințesă se înfurie tare rău, își arată hidoasă față de vrăjitoare căci asta era în realitate și făcu o vraja prin care transformă pe prinț într-un pelican. În plus ea îl blestemă să nu poată să rupă vraja decât dacă găsește în iazul din curtea regală un peștișor de aur care îl va ajută să rupă vraja…Așadar prințul, pelican acum se plimbă trist prin stufărișul iazului, și nici poftă de mâncare nu avea. De fapt parcă nici nu își dorea să rupă vraja neapărat…el își dorea fericire. Și plimbându-se așa trist, întâlnește o frumusețe de pelican femela, ce înota grațioasă făcând slalom printre firele de papură.Prințul se lua imediat după ea și începură să stea de vorba. Ea se oferi să-i arate locurile, împrejurimile iar el simțea că nu mai poate respiră. Ceva îl apasă în capul pieptului și curând își dădu seama că s-a îndrăgostit. Era exact ceea ce aștepta să se întâmple în viață să. Obosiți de atâta plimbare, cei doi luară o pauză, se retrasera într-n loc mai retras și prinseră câțiva peștișori. Cam așa decurgeau lucrurile în iaz iar prințul se simțea în largul lui. Până când într-o zi din gușă să plină cu peștișori, când o deschise că să o servească pe iubita lui, sări un peștișor de aur foarte vesel. El îi spuse că a fost trimis să rupă vraja vrăjitoarei și să-l transforme din nou în prinț moștenitor. Dar prințul fiind foarte fericit așa cum era, a refuzat propunerea pestisorului, alegând fericirea unei relațîi de iubire autentică.În acest caz peștișorul și-a văzut de drum iar ei se bucurau împreună unul de celălalt. Până când într-o dimineață, prințul când se trezi văzu că lângă el doarme o frumoasă față cum nu a mai văzut niciodată. Abia atunci realiza că nici el nu mai este pelican. A așteptat cu drag să se trezească iubita lui care i-a povestit că și ea era o prințesă blestemată de vrăjitoarea cea rea căreia îi era frică să nu cucerească inima prințului, sortită să se destrame blestemul dacă reușea să se îndrăgostească cineva de ea.În aceste condiții, s-a întors la palat spre bucuria și liniștea sufletească a tatălui sau, a fost încoronat că rege al ținutului. A fost o nuntă frumoasă și neobișnuită deoarece s-a mâncat mult peste și poate ghiciți de ce…au luat parte la ospăț stoluri de pelicani, prieteni cu regele.Au trăit fericiți că în orice poveste cu final fericit.Morală poveștii…alege calea care te face fericit și viață ta se va schimbă în bine. Fericirea interioară o construiește și pe cea exterioară….

Adi 3PAS

Cuvânt

Cuvântul ce-l rostești
Nu înseamnă nimic
Singurul adevăr
Este doar ce simt

Și are valoare
Numai pentru mine
Nu găsesc cuvinte
Să exprime bine

Din acest motiv
Iti cer acum sublim
În sufletul meu
Să te încrezi deplin

Cuvintele mele
Gandurile-ti țes
Și ajung la suflet
Fără înțeles

Chiar „cu vântul” în sine
Este o adiere
Asa cum apare
Se transforma, piere..

Adi 3PAS

Te aștept la ceas

Te-aștept nerăbdător la universitate
Ți-am cumpărat shaorma cu de toate
Și pentru că tot sunt la ceas
Mă uit și îl întreb cât a rămas

O veșnicie, îmi răspunde plictisit
Cred că shaorma s-a răcit
Tu nu știai ca întâlnirile „la ceas”
Sunt date de cei ce n-au curaj să spuna „pass”?

Privesc pentru o clipă în jur
Se pare ca nu sunt deloc singur
Mai sunt și altii care stau la ceas
Numărând clipele care au rămas

Nimic nu e real din ceea ce am scris
Până și ceasul a fost doar în vis
Te-aștept încă, la universitate
Shaorma a fost bună, cu de toate…

Adi 3PAS

Virusul gripei nu îți aparține, nu îl lua cu tine

Sună ca un îndemn la abandon mai degrabă. Dar să iti spun despre ce este vorba.
Am căzut eu însumi în “plasa” unor zvonuri și articole care au circulat pe net despre niste viruși greu de ucis, și faptul ca au fost găsiți la metrou în numar mare. Țin să spun ca nu am citit decât titlurile si am rămas atât de marcat încât astăzi având de făcut un drum până în Piața Victoriei și asta includea o călătorie cu metroul am stat mult pe gânduri si verificând ce alte variante am. Apoi am hotărât să nu țin cont de acest fapt, dar faptul că m-am lăsat marcat de aceste avertismente a făcut să văd mai mult decât aș fi vrut, si anume, o persoană care strănută, o persoană sau mai multe care aveau caile respiratorii obturate de o esarfa ceva, alta persoană tușind, iar spre după-amiază chiar am văzut două persoane în mașina personală, amândoi avand mască chirurgicala. Și gata, a fost prea mult. Am realizat capcana si de aceea m-am gândit sa scriu despre asta. Și o prima recomandare : nu te mai uita asa mult la știri și nu mai lăsa să te influențeze. Ai mai multa grijă de tine.
Acum aproximativ zece ani, in perioada absolvirii unui curs de management al stresului am început să aflu cum gândurile si emoțiile noastre ne îmbolnăvesc. Și atunci mi-am pus următoarea întrebare: dar când răcești, ca urmare a unui virus sau stai in curent nu sunt factori exteriori? Răspunsul l-am aflat ceva mai târziu. Da, sunt factori exteriori dar reusesc sa ne faca rău datorită sistemului imunitar slabit. Deci tot de noi depinde. Iar pentru a ne menține un sistem imunitar puternic m-am gândit sa îți dau câteva sugestii care te-ar putea ajuta:

Nu mai traversa pe roșu la semafor – știu ca râzi și te întrebi ce legătură are asta cu gripa și cu sistemul imunitar. Daca nu poți respecta o simpla regulă ca aceasta, ce șanse ar fi să urmezi una din sugestiile mele? Ideea mi-a venit așteptând la semafor si văzând ce mulți oameni traversau pe roșu, nu am nimic special cu cei care profită că nu trece nici o mașină, se asigură temeinic si traverseaza repede ci acei care deși vin mașinile cu drept deplin de a trece, ei nici măcar nu grăbesc pasul, chiar daca sunt in culpă.
Gândește pozitiv…. știu, ai mai auzit de multe ori asta, dar nu strică sa ți-o mai repet. Gândurile au puterea de a-ți modifica realitatea interioară si exterioară. Pe principiul “de ce îți este frică nu scapi” atragi in viata ta ceea ce gândești. Chiar dacă nu vrei să se întâmple, gândindu-te, atragi.
A circulat chiar o anecdotă despre asta, pe care o voi reda aproximativ…Un individ in timp ce se ducea la serviciu gândea : iar mă duc la serviciul ăsta de care m-am săturat până peste cap, mă întâlnesc cu șeful idiot și cu colegii nesuferiți” la care îngerul său păzitor remarcă : cam ciudate dorințele acestea dar treaba mea este să i le îndeplinesc.
Mananca dimineata acasă, liniștit este cea mai importantă masă a zilei si este bine să o servești acasă, relaxat, ca să poți sa îți asiguri o energie fizică si mentală optimă. Coadă mare la patiseria de la Piața Victoriei m-a făcut sa mă gândesc la acest aspect…. Și că tot veni vorba de mâncare, consuma zilnic alimente cu rol antiseptic natural si anume propolis, cătină sub orice formă, ceapă, usturoi
Odihnește-te suficient de mult… am învățat că somnul nu poate fi păcălit. Restanțele la somn se acumuleaza, și trebuiesc recuperate. În plus, perioada de somn este cea în care corpul se reface deoarece nu mai este asaltat de agitația minții. Eu personal am observat ca dacă acumulez restanțe la somn mă încearcă răceala.
Fa-ti timp pentru un hobby – mută-ți atenția de la televizor și vecini la ceva ce îți place să faci și te relaxează. Fă-ți timp pentru asta zilnic, și în timpul acesta fii doar tu cu tine. Bucură-te ca un copil cand se joaca cu jucaria preferată, practic eliberează copilul din tine, acceptă-i existența. Eu de exemplu mă împart cumva între scris, plimbări, fotografii.
Caută motive sa fii fericit…. caută sensul expresiei “ VIAȚA ESTE FRUMOASĂ ȘI MERITĂ TRĂITĂ ” …poate fi un sens care îți va schimba ceva în viață.

Acestea fiind spuse, te las să reflectezi la ceea ce am scris mai sus și chiar m-ar bucura să stiu parerea ta.Chiar si daca spui ca este greu să urmezi aceste îndemnuri, tot este un pas important. Ai constientizat că se poate, și de fapt in viața nimic nu este foarte simplu sau ușor căci ar deveni plictisitor.

P.S. Text scris in urma cu câțiva ani și republicat acum. Mai actual decât oricând în contextul pandemiei.

Cu mult drag si iubire fata de ceilalti
Adi 3PAS